Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de micile noastre snobisme de cetăţeni ai unei ţări mici, dar vioaie. Nici gând.
S-a
ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la posturi de
radio şi de televiziune, iar cuvinte româneşti cât se poate de utile sunt
înlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii
române, şi cu gramatica ei.
Tot
soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă
politicieni inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul la un
şpriţ, înainte de a lua notă de trecere la română în liceu se dau în bărcile
neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul.
Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar
oportunităţi.
Nu mai suntem hotărâţi să facem ceva, ci determinaţi.
Nu mai realizăm, ci implementăm.
Nu mai avem cazuri, ci speţe.
Nu mai consimţim, ci achiesăm.
Serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă.
Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must!!!
Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la expectaţiuni.
Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.
Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feedback.
Nu mai avem frizeri şi croitorese, avem hair stilişti şi creatoare
de fashion.
Cu alte cuvinte, deţinem o oportunitate pe care suntem
determinaţi să o implementăm într-o locaţie pe care am anvizajat-o, achiesând
la o mentenanţă care e un must şi asupra căreia ne focusăm in expectaţiunea
unui feed-back pozitiv!
Motto:
"Ca să înțelegi că eşti prost, trebuie
totuşi să-ţi meargă mintea !!!"
(sursa internet)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu