UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
“Informaţia este scumpă, dar mai scumpă este lipsa ei.”
Joe Grifith
TERMINOLOGIA AGRICOLĂ LA ÎNCEPUT DE DRUM
dr. ing. Proorocu A. Angel
Rădăcinile
tradiţiei ştiinţei agricole moderne româneşti pornesc din perioada interbelică,
o perioadă foarte propice cercetării şi producţiei agricole care a fost
dominată de “Marea Enciclopedie Agricolă” apărută în perioada 1938 - 1943,
lucrare care atestă nivelul atins de ştiinţele agricole în România la acea
vreme şi de valoarea specialiştilor români din acea perioadă.
Dicţionarul Explicativ al Limbii Romane apărut la Editura Academiei R.S.R.
în anul 1975 defineşte agricultura astfel:
agricultura, agriculturi, s. f. 1.Cultivare a pământului. 2. Ramură a producţiei materiale care are ca
obiect cultura plantelor şi creşterea animalelor în vederea obţinerii unor
produse alimentare şi a unor materii prime; totalitatea lucrărilor şi a
metodelor întrebuinţate în acest scop.(franceza agriculture, latină
agricultura)
A
discuta, mai ales astăzi când la agricultură "se pricepe" toată lumea
şi când roadele acestei priceperi se văd în starea de fapt a acestui domeniu de
activitate, cu studenţii agronomişti de astăzi despre tezaurul ştiinţific
agricol românesc, este după părerea mea o datorie de onoare, la fel cum a
continua mai ales acum în condiţiile economico-sociale atât de dificile strădania
înaintaşilor, este, poate singura cale a adevăratului progres. Tineretul unui
popor care nu-şi cunoaşte tradiţiile, cultura şi dezideratele generaţiilor
dinainte nu poate să treacă demn prin încercările la care este supus, nu are
viitor.
Condiţiile
în care s-a dezvoltat poporul nostru, natura darnică, au făcut ca practic pe
teritoriul românesc să se cultive un sortiment foarte variat de plante, parte
din ele au asigurat şi condiţii pentru creşterea unui număr mare de specii de
animale.
Experienţa
de veacuri a poporului român a fost preluată de o seamă de mari personalităţi
ale ştiinţei agricole, dovadă fiind existenta unui for academic în domeniu, a
unor centre de învăţământ universitar agricol în marile centre de profil din
ţară.
În actualele condiţii când mijloacele
tehnice au avansat atât de mult se impune transpunerea informaţiilor acumulate
de generaţii în bănci de date care să devină accesibile tuturor categoriilor de
beneficiari interesaţi, astfel să se ajungă la o agricultură românească eficientă
şi efectuată în toate etapele, de la pregătirea terenului până la livrarea spre
consumator a produsului finit, după cele mai moderne tehnologii şi având o
eficienţă economică maximă.
Nu
putem începe prezentarea de faţă fără o scurtă trecere în revistă a unor etape
prin care a trecut ştiinţa agricolă românească.
Cu
toate ca a fost conceputa în limba latină, şi poate de aceea Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, apărută pe la 1716,
este una din primele lucrări academice în care se descriu principalele domenii
ale agriculturii din acele vremuri:
"seminţele care nu încolţesc în munţi din pricina aerului rece, rodesc
atât de frumos pe câmpii, încât în anii bogaţi grâul dă locuitorilor de 24 de
ori sămânţa semănată, secara de 30 de ori, orzul de 60 de ori, meiul dă de 300
de ori, lucru de necrezut pentru cel ce nu vede cu ochii lui...Meiul creşte în
Moldova de Jos, nu se poate mai frumos (de aceea oamenii din ţara mea au o
zicală: meiul din Moldova de Jos şi merele din Moldova de Sus n-au coajă). Ei
îl cojesc şi îl macină, îl fac pită şi o mănâncă până nu se răceşte, adeseori
cu unt.
Nu se
găsesc grădini cu pomi roditori, ci păduri întregi de pomi cu roadă. În părţile
muntoase pomii cresc de la sine; pe câmpie însă trebuie sădiţi şi din această pricină
dau roade cu atât mai gustoase.
Prinosul
de poame este atât de mare încât leşii, când năvăleau pe vremuri în Moldova
socoteau că nu mai e nevoie să-şi aducă merinde, fiindcă poamele, de care ţara
are din belşug îndestulau toată oastea...Toate celelalte bogăţii ale pământului
le întrec viile alese, înşiruite pe o lunga fâşie între Cotnari şi Dunăre; sunt
aşa de rodnice încât un singur pogon, care e o suprafaţa pătrata de 24 de
stânjeni, dă adesea 4 pana la 5 sute de măsuri de vin, socotită la 40 de litri....
Vinul de Cotnar are o culoare cu totul deosebită, pe care nu o găseşti la alte
vinuri, şi anume este verzui şi, cu cât îmbătrâneşte, cu atât culoarea lui se
face mai verde... Aceste vii nu sunt de folos numai locuitorilor ţării, pentru
nevoile lor, căci preţul scăzut al vinului trage aici neguţători ruşi, leşi,
cazaci, ardeleni si chiar unguri care duc la ei in ţară, an de an mai mult vin,
chiar dacă acesta nu-l întrece pe al lor. Cu păduri Moldova este dăruita din
belşug, atât cu lemn de lucru, cât şi cu lemn de foc şi pomi cu roadă."
Exista pentru poporul român o
caracteristică unică, aceea că leagănul civilizaţiei şi culturii sunt puternic
legate de lumea satului. De aceea şi astăzi s-au păstrat obiceiuri care sunt
legate de principalele activităţi agrare, care se suprapun armonios
ritualurilor religioase, poate de aceea la noi nu au existat conflicte majore
pe plan religios şi etnic, aici fiind un exemplu de convieţuire de sute de ani,
asimilarea unor experienţe şi obiceiuri făcându-se firesc, o data cu asimilarea
fizică. Evident aceasta nu a exclus impactul dramatic avut asupra poporului
nostru de marile evenimente cum ar fi războaiele şi politicile expansioniste
ale marilor imperii.
Despre
începuturile poporului nostru cea mai semnificativă este descrierea din opera
marelui savant Nicolae Iorga:
"...românii n-au ştiut însă în ţara lor decât de
văile râurilor în jurul cărora ei mărgineau o ţară mai mică: o ţară a Oltului
lângă lungul râu harnic, o ţară a Crişului, a Mureşului, un ţinut al Someşului,
al Târnavelor acolo unde străinii găsise un Ardeal. Ţara Bârsei lângă culmile
Carpaţilor unde se strecura un râuleţ de munte, ţara Haţegului după numele ce a
trebuit sa aibă alta data Streiul de azi. Apoi dincoace de culmile muntelui şi
o ţară a Jiului, o ţară a Moldovei şi aşa se va mai fi zis si altora fiecare
după puterea neadormita a răului său.
În toată
Ţara Românească, şi lângă o apă şi lângă alta erau sate statornice şi stâne
schimbătoare. Satul se ascunde în văile păzite, care nu se văd, în hăţişul
bălţilor care taie drumul străinilor; ici şi colo în muntele înalt, până la
care nu poate răzbate decât cine-l cunoaşte bine; în şes, aproape de râuri
satele se făceau una cu pământul, coborându-se în peşterile bordeielor, sau se
răzimau de frunzişul apărător al pădurii fără drumuri. Ele aveau o bisericuţa
de lemn şi un popă care ştia ce este o carte şi învăţase să citească şi uneori
chiar să scrie, şi un scaun de judecată pentru pământ şi moştenire mai ales,
căci în alte împrejurări pedeapsa hoţului ştia s-o dea păgubaşul, pedeapsa
ucigaşului o săvârşeau rudele mortului. Judeţul acesta îl ţinea bătrânul jude
zis vatman în unele părţi aproape de ruşi şi cinstit uneori pretutindeni cu
titlul de cnez, domn. Hotărârea lui şi a juraţilor care îl înconjurau era
totdeauna părintească pentru că părţile veneau înaintea scaunului său de
pajişte erau tot rude mai tinere, satul întreg având totdeauna acelaşi strămoş
de la care rămăsese pământul, împărţit numai între cât se găsea de nevoie, şi
înfăţişat în toate drepturile sale de acest jude sau vataman pe care îl
învăţase viaţa."
Într-o
lucrare care are ca temă terminologia nu se poate să nu se amintească opera lui
Bogdan Petriceicu Haşdeu al cărui nume este legat de “Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor”, “Etymologicum
magnum romaniae”, prima abordare de acest gen la solicitarea Academiei
Române, astfel anul 1884 este anul de la care se poate vorbi de un început al
muncii de inventariere a tezaurului lingvistic românesc la un asemenea nivel.
Din
opera lui Haşdeu aflăm că, în opinia autorului bazată pe dovezi lingvistice,
agricultura la noi s-a dezvoltat mai ales sub influenţa slavă (sârbească), la
început în zona dintre Olt si Timiş, extinzându-se apoi în toată Dacia Traiană,
după sec. al VII-lea. În secolele XIV - XV autorul analizează venitul fiscal
care arăta următoarea clasificare în ordinea ponderii, a principalelor ramuri:
1.
oieritul sau zeciuiala la oi;
2.
porcăritul sau zeciuiala la porci;
3.
albinăritul sau zeciuiala la stupi;
4.
căblaritul sau zeciuiala la cereale;
5.
vinăritul sau zeciuiala la vinaţuri;
Această
ordine aflată de autor din hrisoavele lui Mircea cel Mare se schimba în primii
ani ai sec. al XVII-lea:
1.
capitaţiunea;
2.
zeciuiala la cereale si fâneţe;
3.
zeciuiala la stupi;
4.
zeciuiala la oi şi porci.
Un act de la marele Mircea din 1387
permite calculul aproximativ pentru sfârşitul sec. XIV la producţia de grâu a
districtului Giurgiu numit atunci Jaleş după numele părăului cu acelaş nume şi
anume 400 cable. Din calculele autorului, la 1873 se producea în această zonă
de 20 de ori mai mult ca în epoca lui Mircea cel Mare.
G.
Zane prezintă şi alţi autori care au abordat în germană sau franceză
aspecte legate de agricultura românească. Dintre români cităm: I.H. Rădulescu, N. Suţu, D. Bolintineanu,
P. Opran, A. Golescu, G. Petrescu, E. Creţulescu, C.
Boierescu, Al. Moruz etc.
Un
mare gânditor şi om de stat care a ridicat problema proprietăţii în agricultură
într-o perioadă de puternice mişcări sociale în întreaga lume dar care la noi
datorita intervenţiei imperiului otoman a trebuit sa mai aştepte o jumătate de
secol a fost N. Bălcescu. Lucrarea
sa "Despre împropietărirea ţăranilor" justifică faptul că o bună
perioada de timp centrul universitar agricol din Bucureşti s-a numit Institutul
Agronomic Nicolae Bălcescu.
Acestea
au fost începuturile, a urmat o pleiadă de generaţii de savanţi care abordând
ştiinţific numeroasele discipline agricole au contribuit la formarea tezaurului
românesc în acest domeniu.
Evoluând
în timp s-a ajuns la crearea următoarelor forme de lucrări ştiinţifice
agricole:
1. Tratate
de specialitate:
-
generale ex.:
-
I. Alecu colab. Management in agricultura Ed. Ceres 1997,etc.
-
Gh. Bâlteanu colab. Fitotehnie Ed. Didactica si Pedagogica
Bucureşti 1979
-
Gh. Boguleanu colab. Entomologia agricolă Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1980,
-
I. Ciobanu Morfologia plantelor Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1965
-
I. Comes, colab. Fitopatologie Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982
-
C. Deaconescu, colab. Topografie si desen tehnic Ed. Didactică
şi Pedagogică Bucureşti 1979
-
Ene Mircea Entomologia forestieră Ed.
Ceres 1971
-
I. Hodişan, I. Pop Botanică sistematică Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976,
-
T. Martin Viticultura Ed. Agro - Silvică 1960
-
Tr. Neagu colab. Tractoare şi maşini horticole Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti
1982,
-
A. Negrilă, colab. Pomicultura si Viticultura Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti
1980
-
E.G. Negulescu, Al. Săvulescu Dendrologie Ed. Agro - Silvică 1965
-
E. Nicolau, colab. Ergonomia şi aplicaţiile ei în agricultură Ed. Ceres 1974
-
Ioan Paul Diagnostic morfopatologic veterinar Ed. Ceres 1982
-
E. Puşcaru Soroceanu, A. Popova Cucu Geobotanica Ed. Ştiinţifica 1966,
-
Puiu Ştefan Pedologia Ed. Ceres 1980
-
A. Simionescu, colab. Dăunătorii pădurilor, cunoaştere, prevenire,
combatere Ed. Ceres 1971
-
V. Sonea, colab. Floricultura Ed. Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1979
-
V. Ştefan, colab. Îmbunătăţiri funciare Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1981
-
Toma Dragoş, colab. Tractoare agricole Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1978
-
Uldis Viesturs colab. Biotehnologie, agenţi biotehnologici,
tehnologii, aparatură Ed. Ceres
1991,
generale si speciale ex.:
-
Ion Ceauşescu colab. Legumicultură generală şi specială Ed.
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980,
-
M. Oşlobeanu colab. Viticultură generală şi specială Ed.
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980,
-
M. Popescu Pomicultura generală şi specială Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1982 etc.
-
V. Sonea colab., Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisageră Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1982,
- anumite domenii ex.:
-
Tratat de zoologie
agricolă, Ed. Academiei
R.S.R. 1982
-
T. Crăciun Genetica plantelor horticole
Ed. Ceres 1981
-
I. Căzăceanu colab. Ameliorarea plantelor horticole si tehnică
experimentală Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982
-
Florea Gruia colab. Cultura Porumbului Redacţia de
Propagandă Tehnică Agricolă 1986 etc.
-
V. Ionuţ, Gh. Moldoveanu Tehnologia reparării şi fiabilitatea
utilajului agricol, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982
-
Niţescu E., Leu D. Tehnologia drenajului orizontal pentru amenajările de îmbunătăţiri
funciare Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990
-
I. Potec colab. Tehnologia păstrării si industrializării produselor horticole, Ed.
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1983,
-
N. Şarpe Combaterea integrată a
buruienilor din culturile agricole Ed. Ceres 1987,
-
V. Sonea Mirobolanul Ed. Academiei R.P.R. 1957
2. Lucrări
practice:
-
Aurel Dan, colab. Soiuri şi hibrizi de
plante agricole cultivate în România vol. I-III Ed. Ceres 1984
-
D. Davidescu, V. Davidescu Potasiul în
agricultură Ed. Academiei R.S.R. 1979
-
Ion – Nelu Leu colab. Măsurători terestre pentru agricultură Ed. Ceres 1990
-
I. Nicolaescu Irigaţii prin scurgere la suprafaţa Ed. Ceres 1981
-
D.D. Oprea Lucrări practice de Viticultură Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
3.
Memoratoare:
- Gh. Bălteanu colab. Memorator pentru producţia vegetală Ed.
Agrosilvică Bucureşti 1966
4.
Determinatoare:
- M. Alexan colab. Flora medicinală a României Ed.
Ceres 1992
- Al. Beldie Flora României, determinator ilustrat al plantelor vasculare, vol.
1-2, Ed. Academiei R.S.R. 1979
-
V.
Ciocârlan Flora Ilustrată a României,
vol. 1-2, Ed. Ceres 1988.
-
V.
Ciocârlan Flora Deltei Dunării, Ed.
Ceres 1994
-
V. Ciocârlan, C. Chirilă Determinatorul buruienilor din culturile
agricole, Colecţia Practicum Ed. Ceres Bucuresti 1982
5. Agende:
- D. Davidescu, V. Davidescu Agenda Agrochimică Ed. Ceres Bucureşti
1978
6. Ghiduri:
-
Gh. Burlacu Valoarea nutritivă a nutreţurilor,
normele de hrană şi întocmirea raţiilor-ghid pentru întocmirea raţiilor
furajere Ed. Ceres Bucureşti 1983
-
E. Docea V. Severin Ghid pentru recunoaşterea si combaterea bolilor plantelor agricole vol. 1-2, Ed.
Ceres 1991
-
M. Georgescu colab. Ghid pentru meseria de viticultor
Colecţia Practicum Ed. Ceres Bucuresti 1986
-
IV. Grecu Îndrumătorul pepinieristului viticol Colecţia Practicum Ed. Ceres
Bucuresti 1980
-
N. Lupşa St. Bălănescu Călăuza horticultorului Colecţia
Practicum Ed. Ceres Bucuresti 1979
-
M. Mihalache colab. Ghid pentru meseria de legumicultor Ed.
Ceres Bucuresti 1985
7. Manuale:
- Manualul
inginerului agronom Editura Tehnică 1956
- Manualul inginerului agronom Editura
Agrosilvică 1959
- Manualul inginerului agronom vol I si II,
Editura Agrosilvică 1967
8. Dicţionare si enciclopedii:
- C.
Constantinescu Plantele medicinale în
apărarea sănătăţii Recoop 1978
- I.F. Radu Terminologie folosită în
procesul valorificării legumelor şi fructelor Redacţia revistelor agricole
îndrumări tehnice nr. 14 din 1974
- Maliţa T. colab. -Glosar rus-român de agronomie şi
horticultură -1965.
- Pume N., Magnetki A.- Dicţionar agricol în 8 limbi ( bulgară,
cehă, engleză, germană, poloneză, română, rusă şi ungară ) Ed. Agro-silvică
Bucureşti 1975.
- Oprescu S. Vocabular minimal franco-român de horticultură, agronomie si zootehnie
1975.
- Haensch G. Dicţionar de agricultură (germană, engleză, franceză, spaniolă şi
rusă) Ed. Agro-silvică 1975.
-
Manoliu G. colab. Dicţionar
agricol român-maghiar, maghiar - român Ed. Ceres 1980
-
N. Paşcovici, R. Vlad – Liteanu,
Dicţionar de silvicultură şi industria lemnului german român Ed. Tehnică 1983
-
Bujor O., Alexan M. Plantele medicinale si aromatice de la A la
Z Ed. Recoop 1982.
-
Boeru S. Dicţionar de îmbunătăţiri funciare , vol. 1şi 2, Ed. Ceres 1987,
-
Dinu I. Colab. Dicţionar Enciclopedic de
Zootehnie Ed. Ceres 1983.
-
Baicu T. colab. Mică Enciclopedie
Agricolă ( 1820 termeni) Ed. ştiinţifica şi Enciclopedică Bucureşti 1988.
-
Pricop G. colab. Dicţionar de
îmbunătăţiri funciare Ed. Ceres 1988.
-
Gorodea G. Dicţionar de viticultură
Ed. Ceres 1988.
-Preda M. Dicţionar dendro-floricol Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1989 etc.
9. AMPELOGRAFIA
R.P.R, Ed. Academiei R.P.R. 1959
10. POMOLOGIA R.P.R., Ed. Academiei
R.P.R. 1963
11. ATLAS BOTANIC
I. Simionescu Ed.
Cartea Romanească 1933
L. Popovici, colab. Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1994,
12. ANALE editate de Institutele de cercetare din
agricultură
13. BULETINE INFORMATIVE editate de
Institutele de cercetare din agricultură, compartimente tehnice din ministere
şi alte instituţii de profil. Ex.:
-
Norme tehnologice
privind recepţionarea, depozitarea, conservarea si batozarea porumbului
ştiuleţi Redacţia revistelor agricole 1982
-
Cartea tehnica a agricultorului:
-
Cereale, plante
tehnice, culturi furajere, plante medicinale şi aromatice Redacţia de
propagandă tehnică agricolă 1987
-
Legume si cartofi Redacţia de
propagandă tehnică agricolă 1987
-
Pomi, arbuşti
fructiferi, căpşunul si viţa de vie Redacţia de propagandă tehnică agricolă 1987
14. CURSURI SI LUCRARI PRACTICE de uz intern
editate de universităţile de profil.
15. ZIARE SI
REVISTE ex.: Revista de Horticultură,
Agricultura, etc.
16. LUCRARI DE PROPAGANDA SAU INDRUMARE:
-
C. Alexandrescu Îndreptar de limba
engleza pentru agronomi Ed. Ceres 1984,
-
Agricultura
României 1944-1964 Ed. Agro-silvica Bucuresti 1964.
-
C. Beratlief, Gh. Boguleanu Dăunătorii produselor agroalimentare din
depozite Ed. Ceres 1975
-
A. Blidaru Instalaţii de pompare pentru agricultură Colecţia Practicum Ed.
Ceres 1984
-
I. Boitor Profilaxia tulburărilor de reproducţie la animalele de ferma
Colecţia Practicum Ed. Ceres 1975
-
N. Cepoiu Înfiinţarea unei plantaţii pomicole Colecţia biblioteca
gospodarului agricol Ed. Ceres 1994
-
V. Ciochia colab. Protecţia sfeclei de zahăr Ed. Ceres 1980
-
I. Costin Cartea Morarului Ed. Tehnica 1988
-
I. Dincă Economia forestieră a ţărilor
europene Ed. Ceres 1972
-
M. Dumitrescu colab. Tehnologia producerii seminţelor şi a
materialului săditor la plantele legumicole Ed. Ceres 1977
-
T. Federean Reproducţia la porcine Ed. Ceres 1974
-
E. Florescu Producerea răsadurilor de legume în gospodăriile populaţiei
Colecţia biblioteca gospodarului agricol Ed. Ceres 1992
-
M. Georgescu L.C. Dejeu Lucrări şi operaţii în verde la viţa de vie
Colecţia biblioteca gospodarului agricol Ed. Ceres 1993
-
M. Georgescu L.C. Dejeu Tăierea viţei de vie Colecţia biblioteca
gospodarului agricol Ed. Ceres 1992
-
N. Grumeza, colab. Prognoza şi
programarea aplicării udărilor în sistemele de irigaţii Ed. Ceres 1989
-
Gh. Lefter N. Minoiu Combaterea bolilor si dăunătorilor speciilor
pomicole seminţoase Ed. Ceres 1990
-
N. Mateescu Producerea ciupercilor Colecţia Practicum Ed. Ceres 1982
-
Maurice Maeterlich Viaţa albinelor Ed. Apimondia 1976
-
Gh. Mănoiu Marketingul calitatea şi
competitivitatea produselor agroalimentare Ed. Ceres 1980
-
Gh. Mănoiu Sisteme
economico-tehnologice in producţia vegetală Ed. Ceres 1987
-
E. Mureşan, colab. Tehnici de histologie normală si patologică Colecţia Practicum Ed.
Ceres Bucureşti 1974
-
N.I. Niculescu, D. Teaci, Progresul
tehnic în agricultură şi industria alimentară Ed. Ceres 1988,
-
Gr. Obrejanu, Al. Măianu Pedologie ameliorativă Ed. Agro-silvică
1966
-
C. Ruxanu, Gh. Stan Mecanizarea lucrărilor în pomicultură Ed
Ceres 1979
-
Bucur Şchiopu Gospodăriile Agricole de Stat Ed. Politică 1966
-
V. Tudor Îngrăşarea ovinelor Colecţia Practicum Ed. Ceres 1978
-
P. Varga Producerea furajelor ghid practic Colecţia biblioteca gospodarului agricol Ed. Ceres 1993
-
P. Vidraşcu G, Teodorescu Crizantema Ed. Ceres 1993
-
C. Chiriţă Normarea tehnică a muncii în agricultură Colecţia Practicum Ed.
Ceres 1977
-
Gh. Chinţescu Produse lactate tradiţionale Colecţia Ştiinţa, tehnică pentru toţi
Ed. Ceres 1988
-
I. Vancea Creşterea porumbeilor pentru
carne Colecţia Ştiinţa tehnică pentru toţi Ed. Ceres 1986
-
V. Rojanschi Alimentarea cu apă la
punct de răscruce Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1983
-
N. Botnariuc Genofondul şi problemele
ocrotirii lui Colecţia Ştiinţa pentru
toţi, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică
1989
-
I. Dinu Folosirea energiei solare în
fermele zootehnice Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1982
-
P. Diaconu Să descifrăm tainele
eredităţii Colecta Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
V. Nedelciuc Factorii care influenţează
calitatea carcasei şi a cărnii la porcine Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi
Ed. Ceres 1982
-
M. Alboiu Peştele oceanic, specii,
caracteristici, reţete, Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1992
-
E. Dimitriu colab. Ultrasunetele –
posibilităţi de utilizare în industria alimentară şi biologie Ed. Ceres 1990
-
D. Davidescu, V. Davidescu Chimizarea
agriculturii, Colecţia Ştiinţa, tehnică pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
Mari Ann Drobotă Cultura smochinului în
gospodărie Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1986
-
C. Bordeianu Performanţe în zootehnie
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
M. Pătraşcu Noutăţi în manipularea
informaţiei genetice Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1983
-
V. Teodoru Rolul iodului în sporirea producţiei de lapte Colecţia Ştiinţa,
tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1983
-
Gh. Sălajan Polenul de porumb, biostimulator Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru
toţi Ed. Ceres 1984
-
V. Voican Solarii
şi răsadniţe în gospodărie biostimulator
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1983
-
V. Diaconescu Grădini botanice din România Colecţia Ştiinţa, pentru toţi, Ed.
Ştiinţifica şi enciclopedică 1985
-
E. Holban Frigul şi alimentaţia biostimulator
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1982
-
Doina Liliana Toma colab. Planta - Uzina vie biostimulator Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1988
-
A. Amăriuţei Păstrarea florilor tăiate biostimulator
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1987
-
F. Lupescu Cum altoim pomii biostimulator
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1988
-
C. Mihăilescu Ce ştim şi ce nu ştim despre animale biostimulator Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1992
-
V. Slonovschi Plante cunoscute şi totuşi…necunoscute biostimulator Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
N. Mateescu Cultura bureţilor biostimulator
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1985
-
L. Beriş, I. Petcu Hibridarea, metodă de ameliorare a suinelor Colecţia perspective
Ed. Ceres 1974
-
D. Davidescu colab. Din secretele florilor Colecţia Caleidoscop
Ed. Ceres 1992
-
V. Filip Alergia produsă de plante,
animale si pesticide Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1983
-
N. Barabas Pasiunea mea - acvaristica Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres
1983
-
Laura Sigarteu Petrina Ikebana – Arta
aranjării florilor Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1972
-
E. Şelaru Florile din grădina mea
Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1975
-
St. Deleanu Păsări exotice de décor
Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1980
-
E. Rusu Preparate culinare din carne de
pasăre Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1978
-
T. Grăneanu Conserve din legume şi
fructe Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1984
-
St. Deleanu, D. Radu Păsări de
apartament Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1972
-
N. Tăutu Stănescu Conservarea fructelor
pentru iarnă Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1978
-
E. Candea Dăunătorii legumelor şi
combaterea lor Ed. Ceres 1984
-
V. Nesterov Fumul şi utilizarea lui în
gospodărie Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1987
-
V. Brote Preparate culinare din carne
Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1994
-
A. Vasilca Mozăceni Plantele indigene
în tratamentul bolilor de piele şi în cosmetică Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres
1992
-
O. Bujor Plantele în elixirele
dragostei Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1993
-
T. Catelly Cartoful, banalitate sau
miracol? Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1987
-
F. Scrieciu Arendarea bunurilor
agricole Ed. Tehnica Agricola 1994
-
T. Baicu Tratarea seminţelor împotriva
bolilor sau dăunătorilor Ed. Ceres 1971
-
I. Cârnu colab. Sporirea producţiei
vegetale prin polenizare cu ajutorul albinelor Ed. Ceres 1982
-
V. Dankanits Folosirea raţionala a
fosforului în fertilizarea solului Ed. Ceres 1971
-
G. Mihaescu Fructele în alimentaţie, bioterapie şi cosmetică Ed. Ceres 1994
-
M. Berca Optimizarea tehnologiilor la culturile agricole Ed. Ceres 1999
-
A. Gherghi, colab. Îndrumător pentru valorificarea fructelor în stare proaspăta Ed.
Ceres 1980,
-
J. Valnet Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale Ed. Ceres 1991.
-
M. Berindei, colab. Mecanizarea lucrărilor în producţia de
cartof Ed. Ceres Bucuresti 1982
-
V. Blidaru, V. Dobre Raţionalizări în irigaţii şi drenaje în
cadrul amenajărilor hidrotehnice complexe vol. I si II, Ed. Ceres Bucureşti
1991
-
M. Botez, colab. Cultura arbuştilor
fructiferi Ed. Ceres Bucureşti 1984
-
L. Ioancea I. Katherin Condiţionarea şi valorificarea superioară a
materiilor prime animale în scopuri alimentare-tehnologii şi instalaţii Ed.
Ceres Bucureşti 1989
-
Tr. Dumitrescu, Ig. Tăbăcaru Investiţiile în silvicultură Ed. Ceres
Bucureşti 1971
-
I. Dona Politici agrare USAMV 1999
-
A. Băltăreţu Fructele pământului Ed.
Albatros 1987
-
A. Băltăreţu Florile parfum şi
culoare Ed. Albatros 1980
-
M. Opriş Milenarele întâmplări ale
plantelor medicinale Ed. Albatros 1990
-
St. V. Purcelean, T. Cocalcu Cultura
speciilor lemnoase ornamentale Ed. Agro-silvică 1969
-
Gh. Drobotă colab. Cultura Prunului Ed.
Ceres Bucuresti 1991
-
Mladin Gh., Mladin Paula Cultura
arbuştilor fructiferi pe spatii restrânse Ed. Ceres Bucureşti 1992
-
Gr. Mihăescu Fructele în alimentaţie,
bioterapie si cosmetică Ed. Ceres Bucuresti 1992
Această
succintă prezentare nu semnalează decât o parte infimă din lista publicaţiilor
apărute dealungul timpului, la care se adăuga cursurile tipărite în centrele
universitare, lucrările de doctorat şi de diplomă a mii de absolvenţi, etc. Se
impune o inventariere a acestui tezaur şi mai ales o transpunere modernă a
informaţiilor pe care acesta le conţine, singura cale fiind prin aplicarea
sistemelor moderne puse la îndemâna de terminologie.
Studiul
terminologiei este necesar datorita dezvoltării fără precedent a ramurilor
ştiinţelor agricole, a specializării şi apariţiei multor noţiuni noi, a
clarificării diferenţei dintre limbajul general şi limbajul specializat, aflat
in permanentă schimbare prin preluarea unor termeni o dată cu importul de
tehnologii, tehnici şi instalaţii sau a unor concepte noi ca în cazul
protecţiei mediului, ecologiei, marketingului etc.
Din
acest punct de vedere rezultă faptul că terminologia este o ştiinţa dinamică,
în continuă transformare, dezvoltare şi perfecţionare.
Ca o dovada a spiritului creator al
agricultorilor şi savanţilor agronomi români stau mărturie cuvintele din
“Lămurirea” care prefaţează Marea Enciclopedie Agricolă în care C. Filipescu
arăta:
“Orice ţară cu
pretenţii de civilizaţie trebuie să aibă în zestrea ei culturală printre
celelalte scrieri de specialitate şi o Enciclopedie agricolă. România nu avea o
atare operă. Ţară agrară cu puternice tendinţe de progres şi cu necesităţi
vitale de a-şi îmbunătăţi agricultura pentru care se fac eforturi lăudabile era
lipsita de lucrarea ei de bază indispensabilă
oricărui om legat cât puţin de această îndeletnicire.
Ca vechi agronom
şi publicist agricol cine a putut simţi mai mult această lipsă, cine a putut fi
mai legat de existenţa unei atare lucrări decât subsemnatul care la fiecare pas
trebuia să recurgă la lucrări similare străine, înlăuntrul cărora nu găseam precis
si definitiv ceea ce căutam? Scrise pentru alte ţări cu alte orientări
şi condiţii de viaţă şi de climă aceste lucrări în paginile cărora se oglindeau
teorii şi practici aplicabile acolo, nouă nu ne puteau folosi decât pentru
fapta şi adevărul pur ştiinţific.”
Astfel autorul a
ajuns la concluzia că se impune elaborarea unui lexicon de cuvinte şi termeni ştiinţifici agricoli şi pentru
materiile ajuratoare, astfel in 1925 sunt
invitaţi specialişti de pe întreg cuprinsul ţării pentru crearea acestui
lexicon, s-a creat o fasciculă, un model care s-a răspândit în ţară.
Cu toate
greutăţile perioadei de criză mondială, s-a constituit un amplu colectiv, care
într-o scurtă perioadă de timp a elaborat o operă dedicată celor care trudesc
brazda românească ca o mărturie a recunoştinţei pentru ceea ce reprezintă ei
faţă de neamul românesc.
S-au conturat
câteva necesitaţi valabile şi astăzi: claritate, concesiune, adaptabilitate la
condiţiile României, necesitatea prezentării termenilor în ordine alfabetică
pentru o consultare rapidă şi lesnicioasă, s-a observat necesitatea abordării
unor termeni aflaţi la intersecţia cu alte discipline de sine stătătoare,
colaborarea cu specialişti din alte discipline ceea ce a contribuit la consolidarea
spiritului naţional român.
Un aspect foarte
interesant este că în aceasta enciclopedie se semnează de autor fiecare
definiţie.
Poate cel mai
sugestiv termen pentru România este “Sat” - ultima celulă administrativă a
ţării şi cea mai veche organizare a vieţii.
Cred ca cele
arătate mai sus demonstrează faptul ca specialiştii agronomi români au fost mai
ales în epoca modernă în pas cu vârfurile ştiinţei şi culturii mondiale,
acţionând de multe ori în paralel şi în necunoştinţa de cauză, dar elaborând
opere ştiinţifice care pot sta alături de cele similare apărute în occident,
purtând însă pecetea acumulărilor cantitative şi calitative specifice României.
Din păcate nu avem
o continuitate, evenimentele sociale, politice şi economice şi-au schimbat cursul
firesc, cu atât este mai de lăudat faptul că şi în astfel de condiţii ştiinţa
agricolă românească a evoluat, au fost elaborate opere ştiinţifice de valoare,
terminologia agricola nemaicunoscând însă acea emulaţie creatoare iscată în
jurul marii Enciclopedii.
Concluzia vine
parcă de la sine, o operă de asemenea importanţă, un astfel de pionierat
trebuie continuat mai ales astăzi când exemplul înaintaşilor ar trebui urmat
pentru readucerea ştiinţei agricole la nivelul atins atunci, în condiţiile de
astăzi, la nivelul standardelor actuale, termenul, atomul informaţiei de azi
trebuind tratat la actuala valoare, impunerea pe plan mondial a unei structuri
terminologice agricole româneşti ar contribui la recăpătarea de câtre România a
prestigiului de care s-a bucurat altădată fiind totodată şi o premieră
mondială, eu fiind în anul 2000 singurul agronom prezent la forumul
terminologilor din toata lumea.
“Omul este menit a
se desăvârşi. De aici vine că cel ce nu ţinteşte spre desăvârşire se strică şi
stricăciunea este începutul nenorocirii… Nici un om înrăutăţit nu e fericit.
Omul rău suferă chiar şi în mijlocul bogăţiilor şi niciodată sufletul său nu
are pace. Astfel fericirea pe pământ stă în împlinirea menirii pentru care
suntem făcuţi, adică a lucrării noastre asupră-ne şi asupra semenilor noştri
spre a ne face tot mai buni” – spunea acum aproape două secole un român al
cărui nume l-a purtat Institutul Agronomic din Bucureşti - N. Bălcescu.
