duminică, 23 iulie 2017

Raspuns 1

pag. 1-10

1@                                             
#EnVe         winter wheat
#EnSi          autumn wheat
#FrVe          blé d'hiver
#FrNo         n.m.
#FrSi blé d'automne
#FrGr          n.m.
#FrDf Cultivar de blé semé pendant l'automne
#FrNo         La floraison du blé d'hiver n'intervient, au cours du premier été suivant le semis, que si certaines conditions naturelles ou artificielles de température et de photopériodisme sont remplies pour chaque stade du cycle végétatif. Ces conditions sont remplies naturellement pour un blé semé avant les premiers froids de l'hiver.
#RoVe  grau de toamna
#RoSi  grau de iarna
#Ro Gr s.n. sg
#Ro Df Soiuri de grau care se seamana din toamna;
 #Ro No in perioada de iarna(criptovegetatie),aceste soiuri nu formeaza inflorescente chiar daca,artificial sau in conditii naturale trec prin perioade cu temperaturi si luminozitate ridicate.
2@
#EnVe         spring wheat
#FrVe          blé de printemps
#FrGr          n.m.
#FrDf Cultivar de blé habituellement semé à la fin de l'hiver ou au printemps.
#FrNo         La floraison du blé de printemps intervient u cours de l'été suivant le semis, que celui-ci ait eu lieu au cours de l'automne, de l'hiver ou du printemps.
#RoVe  grau de primavara
#RoGr s.n. sg
#RoDf soiuri de grau care se seamana primavara
#RoNo Semanat toamna,formeaza inflorescente in conditii prielnice dupa care e expus inghetului
  3@
#EnVe         improver wheat
#FrVe          blé améliorant
#FrGr          n.m.
#FrDf Blé présentant des caractéristiques particulières, et dont l'addition en faible quantité à d'autres blés permet d'obtenir des farines mieux adaptées aux usages auxquels elles sont destinées.
#RoVe grau ameliorat
#RoSi grau imbunatatit
#RoGr s.n.sg
#RoDf soiuri de grau care,in urma selectiei,prezinta calitati deosebite morfologice,fiziologice,au calitati deosebite pentru panificatie,ind.alimentara
4@
#EnVe         alternative wheat
#FrVe          blé alternatif
#FrGr          n.m.
#FrDf Variété de blé semée indifféremment au cours des trois mois de l'hiver ou à l'automne.
#FrNo         Le terme anglais équivalent n'est pas utilisé au Royaume-Uni et en Irlande, ni le terme russe équivalent en URSS.
#RoVe grau alternativ
#RoSi grau umblator
#RoGr s.n.sg
#RoDf soiuri de grau care se pot semana  toamna si primavara
#RoNo termenul englez nu este folosit in Regatul Unit si Irlanda
5@
#EnVe         screenings
#FrVe          petit blé
#FrGr          n.m.
#FrDf Déchets de nettoyage constitués principalement des grains de blé de petite taille et de brisures.
#RoVe gozuri
#RoSi gunoi,murdarie
#RoGr s.n. pl
#RoDf resturi nefolositoare de materii vegetale
6@
#EnVe         small wheat
#FrVe          petit blé
#FrGr          n.m.
#FrDf Grain de blé sain de petite taille passant au travers d'un tamis d'ouverture de maille déterminée.
#RoVe grau mic
#RoGr s.n.sg
#RoDf bob de grau de dimensiuni mici
7@
#EnVe         endosperm
#FrVe          albumen
#FrGr          n.m.
#FrDf Tissu de réserve de la graine de céréale provenant du développement de l'embryon accessoire issu des noyaux polaires du sac embryonnaire.
#FrNo         En français, ce terme ne doit pas être confondu avec «endosperme», qui est utilisé chez les gymnospermes et est équivalent chez les angiospermes au sac embryonnaire.  «Albumen» est un terme botanique. «Amande», terme technologique, est proche de «albumen» mais n'est pas un synonyme, désignant la partie farineuse du grain qui est obtenue après avoir enlevé les enveloppes. Ces deux termes se traduisent par «endosperm» en anglais.
#RoVe endosperm
#RoGr s.n. sg
#RoDf tesut vegetal situat in vecinatea embrionului in care se inmagazineaza substantele de rezerva necesare dezvoltarii acestuia
#Ro No in franceza termenul nu trebuie confundat cu “endosperme” care e utilizatpentru gimnosperme si la angiosperme cu sacul embriomar.albumen-termen botanic;’amande’-termen tehnologic asemanator cu ‘albumen’ dar nu sinonim reprezinta partea fainoasa a bobului;in engl.=endosperm
8@
#EnVe         corn topper
#FrVe          écimeuse de maïs
#FrGr          n.f.
#FrDf Machine servant à couper l'extrémité des tiges de maïs en cours de végétation.
#ROVe cositoare
#RoGr s.f.sg
#RoDf masina agricola utilizata pentru taierea plantelor de nutret, cereale,etc.
9@
#EnVe         rye
#FrVe          seigle
#FrGr          n.m.
#FrDf Céréale de la famille des graminées du genre secale.
#FrNo         Le grain de seigle est allongé, mais plutôt pointu à sa base et plissé en surface. Sa couleur est gris jaune ou gris vert ou encore jaune foncé; il tend au vert si la chlorophylle domine dans la couche d'aleurone, et au jaune s'il y a excès de xanthophylle. La longueur moyenne du grain est de 8 mm et sa largeur maximum est de 3 mm.
#RoVe secara
#RoGr s.f. sg.
#RoDf Cereala graminee cu bobul lunguiet, poate fi aplatizat baza si cu suprafata aspra.Culoarea este gri-galbui,gri-verzui,verzui daca aleurona este mai putina decat clorofila
sau galbui la exces de xantofila.Lungimea medie e de 8 mm.iar latimea de 3 mm.maximum.
10@
#EnVe         tailings
#FrVe          otons
#FrGr          n.m.pl.
#FrDf Fragments d'épis de blé dont les grains demeurent enveloppés par leurs balles après le battage.
#RoVe pleava
#RoGr s.f. sg.
#RoDf ramasite   de spice sau de pastai rezultate la treieratul cerealelor sau leguminoaselor.
11@
#EnVe         bran
#FrVe          son
#FrGr          n.m.
#FrDf Issu de la mouture du blé, formé du tégument du grain.
#RoVe tarate
#RoGr s.f.pl.
#RoDf invelis al boabelor de grau,porumb,etc.zdrobit prin macinare si separat de faina la cernut(bulg.-trici)
12@
#EnVe         straw
#FrVe          paille
#FrGr          n.f.
#FrDf Tige et feuille de céréale dépouillée de son grain.
#RoVe pai
#RoGr s.n.sg.
#RoDf tip de tulpina simpla in general fara ramificatii si cu internodiile lipsite de maduva caracteristic pentru cereale(grau,orez,orz) si alte graminee.(lat.-palea)
13@
#EnVe         stubble
#EnDf         Generally, the basal portion of certain stiff-stemmed plants, particularly cereals, after the top portion has been harvested.
#FrVe          chaume
#FrGr          n.m.
#FrDf Partie inférieure des tiges de céréales qui reste au niveau du sol dans le champ après que la portion supérieure a été récoltée.
#FrDf Tige creuse des graminées.
#RoVe miriste
#RoGr s.f.sg.
RoDf teren agricol pe care au ramas dupa recoltare partile inferioare ale plantelor (totalitatea plantelor retezate si inradacinate  ramase pe un teren agricol) (bulg.-meriste)
14@
#EnVe         rice-cultivable
#EnSi          rice-cultivatable
#FrVe          rizicultivable
#FrGr          adj.
#FrDf Se dit d'un terrain qui peut porter une culture de riz.
#RoVe orezarie
#RoGr s.f.sg.
#RoDf teren nivelat cu amenajari speciale pentru irigatie pe care se cultiva orez;cultura de orez.
15@
#EnVe         grader
#FrVe          planeuse
#FrGr          n.f.
#FrDf Pièce de bois rond comportant un ou deux manches, utilisée pour le planage de la rizière.
#RoVe greder
#RoGr s.n.sg.
#RoDf masina folosita pentru diverse operatii de construire si de intretinere a drumurilor indeosebi pentru nivelari
16@
#EnVe         levee
#FrVe          levadon
#FrGr          n.m.
#FrDf Levée de terre permettant de compartimenter le sol d'une rizière.
#RoVe rambleu,
#RoSi dig
#RoGr s.n. sg.
#RoDf dig de pamant ridicat pentru compartimentarea terenului intr-o orezarie
17@
#EnVe         land roller
#FrVe          rouleau-piétineur
#FrGr          n.m.
#FrDf Rouleau utilisé pour le piétinage des rizières.
#FrNo         Préférer la graphie avec trait d'union comme dans «tracteur-piétineur». Courant dans un des domaines techniques ou scientifiques.
#RoVe compresor
#RoGr s.n. sg.
#RoDf cilindru metalic cu tractiune animala sau mecanica servind la indesarea,nivelarea terenurilor
18@
#EnVe         chalky
#FrVe          crayeux
#FrGr          adj.
#FrDf [Grain de riz] opaque.
#RoVe cretat
#RoSi opac
#RoGr adj.
#RoDf (despre bob) opac,cu aspect de creta
19@
#EnVe         Vercelli box
#FrVe          boîte de Vercelli
#FrGr          n.f.
#FrDf Décortiqueur à main composé d'une boîte et d'un couvercle qui tournent en sens inverse.
#RoVe cutie Vercelli
#RoGr s.f.sg.
#RoDf decorticator manual compus dintr-o cutie si un capac care se invartesc in sens invers
20@
#EnVe         dressed
#FrVe          vêtu
#FrGr          adj.
#FrDf Se dit d'un fruit de graminée (céréale principalement) ayant conservé des enveloppes (glumelles) adhérentes.
#FrNo         Antonyme.: nu
#RoVe acoperit
#RoGr adj.
#RoDf (despre un bob de cereala) care pastreaza glumele aderente
21@
#EnVe         winnowing-basket shovel
#FrVe          van
#FrGr          n.m.
#FrDf Panier plat dans lequel on met le grain recueilli sur l'aire de battage pour le débarrasser des balles et de la poussière, en le jetant en l'air quand souffle le vent.
#RoVe vanturatoare
#RoGr s.f.sg.
#RoDf masina agricola de sortat care curata semintele de impuritati printr-un curent de aer produs de un ventilator si prin cernerea restului prin site.
22@
#EnVe         malt
#FrVe          malt
#FrGr          n.m.
#FrDf Orge germée, légèrement torréfiée, à partir de l
aquelle on prépare la bière.
#RoVe malt
#RoGr s.n. sg.
#RoDf produs obtinut din boabe de cereale (mai ales de orz) incoltite uscate si macinate folosit la fabricarea berii si a spirtului sau prajit la prepararea unui surogat de cafea.(germ. Malz)
23@
#EnVe         wheat of first-class quality
#FrVe          blé de force
#FrGr          n.m.
#FrDf Blé tendre à forte teneur en gluten.
#RoVe grau extra
#RoGr s.n. sg.
#RoDf grau cu continut ridicat in gluten.
24@
#EnVe         teff
#EnSi          teff grass
#FrVe          tef
#FrGr          n.m.
#FrDf Céréale cultivée vers 2 000 m. d'altitude, en Éthiopie (eragrostis).
#FrNo         Non courant. Mot créé en Afrique. Orthographe recommandée. Entrée au Grand Larousse encyclopédique avec la graphie «tef».
#RoVe  tef(eragrostis)
#RoGr s.f. sg.
#RoDf cereala cultivata la peste 2000 m. altitudine in Etiopia
#RoNo Termen preluat din Grand Larousse Encyclopediquie.(Fr.tef).           
25@
#EnVe         triticale
#FrVe          triticale
#FrGr          n.m.
#FrDf Hybride amphidiploïde du blé et du seigle.
#FrNo         Non courant. Étymologie: triti [cum] + [se] cale, venu par le truchement de l'anglais.
#RoVe  triticale
#RoGr  s. f. pl.
#RoDf  hibrizi amfidiploizi dintre grau si secara folositi in panificatie sau ca furaj.
26@
#EnVe         allogamous
#FrVe          allogame
#FrGr          adj.
#FrDf Relatif aux possibilités de fécondation croisée.
#FrNo         Non courant. Néologisme.
#RoVe  alogam
#RoGr  s.n. sg.
#RoDf  plante la care fecundarea se face cu polen de la alte plante din aceasi specie.(Fr. Allogame)
27@
#EnVe         corn belt
#EnNo        US
#FrVe          zone de culture de maïs
#FrGr          n.f.
#FrDf Espace réservé à la culture du maïs.
#RoVe  banda de porumb
#RoGr  s.f. sg.
#RoDf  semanarea catorva rinduri de porumb intercalat in alte culturi agricole in scopul preintampinarii corcirii sau extinderii unor boli si daunatori.
28@
#EnVe         wheat belt
#FrVe          zone de culture du blé
#FrGr          n.f.
#FrDf Zone de culture intensive du blé.
#RoVe  banda de grau
#RoGr  s.f. sg.
#RoDf  semanarea de grau intercalat intre alte culturi in scop ameliorativ sau fitosanitar.
29@
#EnVe         riz paddy
#FrVe          riz paddy
#FrNo         Emprunts, calques
#FrDf Le grain, encore enveloppé de sa balle, de l'Oriza sativa.
#RoVe  orez
#RoGr  s.n. sg.
#RoDf  bob din specia Oriza sativa acoperit cu palee.
30@
#EnVe         white rice
#FrVe          riz blanchi
#FrGr          n.m.
#FrDf Le grain qui n'a plus sa pellicule extérieure.
#RoVe  orez alb
#RoGr  s.f. sg.
#RoDf  bob de orez perfect alb(subramura Zerabschanica)
31@
#EnVe         flint corn
#EnNo        lat: zea mays indurata
#FrVe          maïs vitreux
#FrGr          n.m.
#FrDf Espèce de maïs dont l'albumen du grain est en majeure partie cornée et de texture vitreuse.
#RoVe porumb sticlos
#RoGr  s.m. sg.
#RoDf  porumb cu bobul tare cu zona amidonoasa redusa situata in regiunea embrionului
32@
#EnVe         pod corn
#EnNo        lat: zea maya tunicato
#FrVe          maïs vêtu
#FrGr          n.m.
#FrDf Espèce de maïs dont les grains sont enveloppés par les glumes.
#RoVe  porumb
#RoGr  s.m. sg.
#RoDf specie de porumb la care boabele sunt acoperite cu glume
33@
#EnVe         soft corn
#EnNo        lat: zea mays amylacea
#FrVe          maïs tendre
#FrGr          n.m.
#FrDf Espèce de maïs dont l'albumen est complètement farineux.
#RoVe  porumb amidonos
#RoGr  s.m. sg.
#RoDf  porumb cu un continut ridicat de amidon,intreg endospermul este fainos.Se cultiva in Peru si Bolivia.
34@
#EnVe         barley fodder
#EnSi          barley
#EnNo        lat: hordeum sativum
#FrVe          orge
#FrGr          n.f.
#FrDf Céréale de la famille des graminées, caractérisée par ses feuilles planes, ses fleurs réunies en épis simples à axe denté, chaque dentelure portant trois épillets; chaque épillet contient une fleur fertile et une fleur avortée.
#FrNo         Orge est du féminin. Les orges décortiqués sont du masculin: orge mondé, orge perlé.
#RoVe  orzoaica
#RoGr  s.f. sg.
#RoDf  cereala din familia gramineelor prezinta trei spiculete la fiecare calcai al rahisului,sunt fertile numai cele din mijloc,spiculetele laterale fiind deseori reduse la rudimente florale boabele sunt mai mari,cu putere mare de germinare de aceea sunt folosite in industria berii.In amestec cu leguminoasele se foloseste ca furaj verde.
35@
#EnVe         barley fodder
#EnSi          barley
#EnNo        lat: hordeum sativum
#FrVe          orge
#FrGr          n.f.
#FrDf Céréale à paille, cultivée principalement pour son grain, utilisée en alimentation animale (bovins, porcins, volailles) et en alimentation humaine pour la fabrication de la bière (industrie brassicole), mais également pour sa paille et comme pâturage vert (pâturage ou ensilage).
#FrNo         Sur le plan botanique, on distingue les orges à 6 rangs, à 4 rangs et à 2 rangs en fonction du nombre d'épillets fertiles par rangées. Le cycle de développement de l'orge est très voisin de celui du blé. On distingue les orges d'hiver et les orges de printemps. Entre ces deux types extrêmes, il existe une gamme de variétés plus ou moins alternatives.
#FrNo         Le fruit est un caryopse presque toujours adhérent à la glumelle et marqué d'un sillon longitudinal. On en connaît environ douze espèces mais la plus répandue est l'orge commune (Hordeum sativum) qui a fourni les diverses variétés cultivées.
#FrNo         Orge est du féminin. Les orges décortiqués sont du masculin: orge mondé, orge perlé.
#RoVe  orz
#RoGr  s.n. sg.
#RoDf  cereala cultivata in principal pentru boabele folosite in alimentatia animalelor(bovine,porcine,pasari),in alimentatia oamenilor mai ales in industria berii.
In functie de numarul de randuri de boabe distingem:conv.hexastichum(4-6 randuri)si conv. Distichum(2 randuri)-orzoaica.Ciclul de vegetatie (productie) al orzului este asemanator graului existand soiuri de toamna de primavara si alternative.Bobul este o cariopsa aderenta cu paleile si marcat de un sant 

Concurs

 de terminologie organizat de Uniunea Latină in 1999
  
Instrucţiuni de completare a fişelor terminologice

 Fişa terminologică a unui concept începe cu o linie ce conţine caracterul @. Ea poate conţine câmpurile (rubricile):

·       termenul-vedetă (forma preferenţială) [Ve];
·       termen sinonim (forma nepreferenţială) [Si];
·       caracterizare gramaticală [Gr]
·       definiţia [Df];
·       nota [No];

care pot fi în limba:

·       franceză [Fr];
·       engleză [En];
·       română [Ro].

Concurentul va primi un fişier cu fişe terminologice (din domeniul ales) provenite din baza de date terminologică EURODICAUTOM (a Uniunii Europene). Fiecărei fişe i se va adăuga:
·       echivalentul românesc al termenului-vedetă (fie preluat dintr-o sursă existentă — dicţionar sau literatură ştiinţifică, caz în care se va trece într-o notă sursa bibliografică — fie elaborat de concurent, dacă termenul nu există încă în limba română);
·       termeni sinonimi în limba română (dacă există);
·       caracterizarea gramaticală a fiecărui termen românesc (a cuvântului din sintagmă cu care se face acordul gramatical): s.=substantiv, a.=adjectiv, v.=verb, f.=feminin, m.=masculin, n.=neutru, sg.=singular, pl.=plural;
·       echivalentul românesc al definiţiei (fie traducerea definiţiei existente, fie o definiţie preluată din literatură — cu indicarea sursei într-o notă —, dacă concurentul o consideră superioară);
·       traducerea notelor (unde acestea există), sau adăugarea de note referitoare la contextul de utilizare, particularităţi etc.

Dacă fişierul conţine mai mult de 200 de fişe, concurentul poate să aleagă fişele pe care le lucrează (sau să lucreze mai multe), dar se va aprecia preferinţa pentru fişe mai complexe (cu definiţii).

Fiecare câmp începe pe o linie nouă, eticheta sa fiind compusă din caracterul # şi sigla limbii concatenată cu cea a câmpului şi un caracter tab. Aşadar etichetele posibile sunt:

@
#FrVe    
#FrSi    
#FrDf    
#FrNo    
#EnVe    
#EnSi    
#EnDf    
#EnNo    
#RoVe    
#RoSi    
#RoGr    
#RoDf    
#RoNo    

Exemplu de fişă terminologică primită de concurent:

@
#FrVe     enregistrement de base
#FrDf     enregistrement d'une marque auprès de l'Office d'une partie contractante
#EnVe     basic registration
#EnDf     registration of a mark with the office of a contracting party

şi cum poate fi furnizată:

@
#FrVe     enregistrement de base
#FrDf     enregistrement d'une marque auprès de l'Office d'une partie contractante
#EnVe     basic registration
#EnDf     registration of a mark with the office of a contracting party
#RoVe     înregistrare de baza
#RoGr     s.f.sg.
#RoDf     Înregistrarea unei marci la oficiul unei parti contractante


Dacă nu aveţi posibilitatea să folosiţi caracterele cu diacritice româneşti (ă, ş, ţ), folosiţi următoarele substitute:

Ă
A~
ă
a~
Ş
S~
ş
s~
Ţ
T~
ţ
t~

Fişierele furnizate pot fi fişiere MS-Word (.doc) sau fişiere text (*.txt).




Pentru orice problemă tehnică vă puteţi adresa la:

Dan Matei (dan@cimec.ro).
BIBLIOGRAFIE
1.Dictionarul Explicativ al Limbii Romane Ed.ACAD.R.S.R.-1975
2.Ana Canarache ;V. Breban-Mic Dictionar al Limbii Romane-Ed. Stiintifica Bucuresti-1974
3.Gheorghina Hanes-Dictionar Francez-Roman;Roman-Francez Ed.Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1981
4.Gh.Bilteanu colab.-Fitotehnie Ed.Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1979                                                                                                      
5.V.Ciocarlan;C.Chirila Determinatorul buruienilor  din culturile agricole Ed. Ceres 1982
6 .Agenda Agricola Redactia Revistelor Agricole-Bucuresti 1968
7.Gh.Biteanu colab.Memorator pentru productia vegetala Ed.Agrosilvica-Bucuresti-1966
8.Andrei Bantas Dictionar Englez Roman Ed.MONDERO-Bucuresti-1992
9.I.Panovf NEW POCKET ROMANIAN DICTIONARY Ed.Stiintifica si Pedagogica-Bucuresti-1988
10.Dictionar de Imbunatatiri Funciare Ed.Ceres-1987

UNIÃO LATINAPRÊMIO DE TERMINOLOGIA CIENTÍFICA E TÉCNICA
em romêno

A DTIL – Direção de Terminologia e Indústrias da Língua da União Latina – lançou o Prêmio de Terminologia Científica e Técnica em Língua Romena "União Latina" em 1999. Organizado conjuntamente pelos escritórios romeno e moldávio da União Latina, em colaboração com as associações de terminologia, este prêmio anual é concedido alternativamente em Bucareste e Chisinau, como recompensa aos trabalhos de candidatos romenos e moldávios.
Seus objetivos são valorizar o trabalho terminológico, garantindo-lhe uma difusão eficaz junto a um público o mais amplo possível e, sobretudo, junto a especialistas, estimulando seu desenvolvimento e encorajando a colaboração entre estudantes, especialistas e associações de terminologia em língua romena (TermRom-Bucareste e TermRom-Chisinau).
Um primeiro prêmio, em dinheiro, é concedido a um jovem terminólogo ou a um especialista de pouca notoriedade. Outros dois prêmios recebem recompensa em dinheiro.
Recompensas complementares à soma em dinheiro, tais como dicionários, programas informáticos de tradução assistida ou de gerenciamento terminológico, CD-Roms com dados terminológicos, etc., são oferecidos aos ganhadores a fim de encorajá-los a se familiarizarem com as novas ferramentas da área.
Os trabalhos são examinados por um júri composto por membros dos Institutos e Academias de Ciências de ambos os países.
A abertura da cerimônia foi pronunciada por M. Sala, Diretor do escritório da União Latina em Bucareste, quem apresentou sucintamente a União Latina. Daniel Prado, Diretor da DTIL, apresentou o prêmio. Gleb Dragan, Presidente da Comissão de Terminologia em Ciências Exatas, sublinhou a importância de uma entidade superior que garanta a coordenação da atividade terminológica. Florin Tanasescu, Presidente da TermRom, apresentou um breve relatório de atividades da Associação e o Valeriu Culea, co-presidente da TermRom Chisinau, apresentou as atividades terminológicas desta Associação e as dificuldades encontradas para levá-las a cabo. Angela Soltan sublinhou o alcance de um evento deste tipo para a cooperação em matéria de terminologia entre a Romênia e a República da Moldávia.
Os ganhadores foram:
Primeiro Premio ex æquo
Viorel Nicolaescu
Luminita Gaideu
2º Lugar
Gabriela Dima
Cristina Marin
3º Lugar
Mariana Silli
Angel Proorocu
Prêmio Especial TermRom
oferecido pela ITC Soft
Florentina Armaselu
Prêmio Especial TermRom
ofrecido por ITC
Aurora Petan

Este prêmio recebeu o apoio da Maison du Dictionnaire e da Softissimo.